AFP: Primarul satului Roșia Montană preferă aurul în locul patrimoniului mondial UNESCO
de Dan Zavaleanu
sursa: cotidianul.ro
Perspectiva înscrierii în patrimoniul UNESCO, în pofida faptului că este o acțiune râvnită de mulți, nu este dorită și de primarul satului Roșia Montana, în Carpați, care este, în schimb, susținătorul unui proiect canadian controversat privind crearea unei mine de aur, comentează AFP.
"În mod automat, dacă Roșia Montana este înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO, activitatea minieră nu se va putea desfășura. Însă, noi vrem acest proiect", a declarat Eugen Furdui, membru al Partidului Liberal Democrat (PDL, la putere).
Deja exploatat de romani, aurul din această localitate atrage investitorii lacomi, în contextul creșterii prețului acestui metal prețios.
Aici s-ar mai afla aproximativ 300 de tone de aur, unul dintre cele mai mari zăcăminte din Europa, potrivit companiei canadiene Gabriel Resources, care vizează această sursă de îmbogățire, prin intermediul filialei sale, care deține 80 la sută din acțiuni, Roșia Montana Gold Corporation (RMGC).
În 1999, aceasta a obținut concesiunea. Dar, proiectul organizării extracției nu a primit, până în prezent, toate autorizațiile arheologice și de mediu necesare, în pofida susținerii oferite de ministrul Economiei, Adriean Videanu.
Alături de opoziția militanților din domeniul apărării mediului înconjurător, Ungariei vecine și bisericilor, oamenii de știință din întreaga lume denunță amenințările pe care acest proiect le reprezintă pentru "una dintre cele mai vaste rețele de galerii miniere românești", descoperite în munți, pe locul unde ar fi amplasată mina.
În acest an, arhitecți și istorici susținuți de ICOMOS, unul dintre cele trei organisme consultative ale UNESCO, au solicitat în mod oficial Ministerului Culturii să înscrie Roșia Montană pe lista siturilor propuse să fie introduse în patrimoniul mondial."Roșia Montană a conservat dovezi excepționale privind istoria exploatărilor miniere românești, medievale și moderne", a declarat Virgil Apostol, arhitect în cadrul Muzeului Național de Istorie al României, care pregătit dosarul.
"În prezent, experții din cadrul Ministerului (Culturii) studiază acest dosar. Este evident că este un sit foarte interesant", a declarat Csilla Hegedus, consilieră în cadrul ministerului.
Primarul susține că "toată comunitatea locală se opune" acestei idei.În realitate, părerile sătenilor sunt împărțite."Eu sunt împotrivă. Avem impresia că suntem ocupați de canadieni", a declarat comerciantul Sorin Jurca, arătând în direcția panourilor RMGC instalate pe casele declarate monumente istorice, achiziționate de către această companie.
"Aici, oamenii erau, toți, mineri. Doar asta știm să facem. Nu există nimic, iar noi avem nevoie de locuri de muncă. Mina Gold este cea mai bună soluție", a declarat Eusebiu Cosa, în vârstă de 37 de ani, fost miner.
Ca el, susținătorii proiectului minei de aur insistă asupra creării unor locuri de muncă pe timpul crizei economice.
După ce a promis crearea a 1.200 de locuri de muncă în cei doi ani de construire a minei, RMGC promite, în prezent, 2.300, dar fără să facă vreo precizare.În perioada de exploatare, de 16 ani, ar beneficia de locuri de muncă 880 de persoane.
Eugen David, în vârstă de 45 de ani, un fermier din Roșia Montană și unul dintre cei mai cunoscuți oponenți ai proiectului, avertizează asupra "unei distrugeri ireversibile a mediului" pentru doar câțiva ani de profit. El este, în schimb, susținătorul agriculturii și turismului durabile, bazat pe patrimoniu, ca soluție de dezvoltare pe termen lung."Dar, autoritățile locale fac totul pentru blocarea inițiativelor. Am ratat toate posibilitățile de accesare a fondurilor europene, pentru dezvoltarea zonei", a subliniat el.
Primarul nu crede în turism, în pofida faptului că mai mulți locuitori au deschis pensiuni. Între aceștia se află și un cuplu, cu vârste de aproximativ 20 de ani, care a declarat că obțin venituri "interesante".
Așteptând o hotărâre cu privire la introducerea zonei în patrimoniul mondial UNESCO, la Roșia Montană "bătălia" continuă. Dacă 651 de locuitori au acceptat să se mute, alți locuitori, ca Eugen, Sorin sau Ovidiu Plic nu vor să plece și nici să vândă pentru a face loc minei de aur.
