Declaratia Academiei Romane cu privire la Proiectul Rosia Montana

Timp necesar de citit
3 minutes
Ai citit până acum

Declaratia Academiei Romane cu privire la Proiectul Rosia Montana

27 februarie 2006 - In ultimul timp mass- media sunt invadate de reclame care afirmă ca un oarecare Gabriel are soluţii pentru rezolvarea poluării istorice de la Roşia Montana, promiţând şi mari foloase din exploatarea aurului care acum “zace sub pământ”. Aceste reclame încearcă sa convingă opinia publică despre beneficiile pe care le-ar aduce exploatarea aurului preconizată la Roşia Montana. Academia Romana şi-a exprimat punctul de vedere în legătura cu acest proiect şi se vede nevoita sa revină, reafirmându-şi cu aceeaşi convingere poziţia si reluând argumentele sale împotriva proiectului. Academia Romana doreşte sa prevină o eroare cu efecte negative asupra comunităţii, mediului înconjurător si vestigiilor arheologice din zona Roşia Montana şi să semnaleze din nou consecinţele riscante pentru Statul Român. O analiză obiectivă demonstrează ca proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public si prin urmare nu justifica efectele colaterale negative si riscurile implicate in proiect.
Reamintim ca:
1. Exploatarea proiectată pentru o perioada de 17-20 ani nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor. Numărul locurilor de munca în perioada operaţionala a expoatării, estimat la mai puţin de 500, nu rezolvă nevoile locale şi este mai mic chiar decât numărul locurilor de munca implicate în exploatarea actuală (ca. 750). Zona are nevoie de soluţii economice pe termen lung, bazate pe resurse regenerabile, preconizate tot mai intens de Uniunea Europeana.
2. Distrugerea comunităţii Roşia Montana, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri (inclusiv monumente istorice), biserici si mutarea unor cimitire este inacceptabila si aminteşte de o perioada pe care am considerat-o încheiata.
3. Beneficiile economice ale Statului Roman (estimate la ca. 40-50 milioane dolari anual), rezultate din redevenţele de 2 % asupra exploatării si diverse impozite, sunt nesemnificative în raport cu consecinţele proiectului.
4. Anticipata strămutare si reamplasarea forţată a populaţiei care refuza sa-si vândă proprietăţile risca sa antreneze Statul Roman in situaţii juridice dificile în faţa organismelor internaţionale (europene) cu consecinţe greu de evaluat in prezent. Acest aspect trebuie analizat cu toata seriozitatea de autorităţile competente.
5. Exploatarea la suprafaţa, în patru cariere deschise şi crearea unui bazin de acumulare a rezidiilor în spatele unui baraj de 180 metri înalţime, închizând valea Corna, ar produce o mutilare grava a peisajului. Actuala exploatarea de cupru în cariera deschisă de la Roşia Poieni ca şi alte exploatări miniere în cariera deschisă din ţară ilustrează clar consecinţele unor asemenea lucrări asupra mediului înconjurător.
6. Barajul preconizat, construit din roca sterila, nu prezintă garanţii în situaţii extreme, după cum demonstrează experienţa mai multor ţări în care s-au produs accidente grave în diverse exploatări miniere. Prezenţa unui asemenea bazin de acumulare şi baraj în vecinătatea imediata a oraşului Abrud reprezintă un mare risc şi nu exista nici o garanţie că un accident nu se poate produce, iar pedepsirea ulterioara a vinovaţilor nu ar mai servi la nimic.
7. Exploatarea preconizata periclitează grav zona arheologică Alburnus Maior, unică în lume şi de mare valoare istorică şi culturală. Distrugerea - chiar numai parţială - a vechilor galerii romane este total inacceptabilă intr-o ţara care îşi respectă trecutul istoric şi originile.
8. Folosirea cianurii de sodiu în procesul tehnologic şi depozitarea în bazin deschis a rezidiilor, conţinând resturi de cianura, produşi de “neutralizare” (de asemenea potenţial toxici) şi mai ales metale grele, creează motive serioase de îngrijorare. Chiar daca “neutralizarea cianurii” promisă de proiect s-ar realiza într-un grad avansat, toxicitatea rezidiilor rămâne o sursa de grave riscuri.
9. Nu exista garanţia ca la terminarea lucrărilor şi închiderea exploatării firma investitoare va asigura costurile de refacere a mediului. Experienţa altor ţări (de exemplu SUA) arată ca asemenea costuri sunt uriaşe şi nu sunt acoperite de garanţiile financiare depuse de firmele in cauza. Tendinţa mondială actuala este de a preveni poluarea mediului şi nu de a-l reface ulterior, prin folosirea în procesele tehnologice a unor substanţe şi materiale benigne pentru om şi mediu.
10. Proiectul încălca o serie de convenţii şi alte elemente ale legislaţiei europene, semnalate de noi anterior. In situaţii similare alte ţări au procedat cu mai multă prudenta şi au evitat să accepte riscurile implicate în proiecte asemănătoare. Cunoaştem documente care afirma ca “in Germania un asemenea proiect este de neconceput”, iar Bulgaria si Armenia nu au aprobat proiecte de acelaşi tip.
11. Exista serioase suspiciuni, care trebuiesc verificate, că in cadrul operaţiunilor pregătitoare efectuate pana in prezent s-au produs încălcări ale legilor tarii. Decizii recente ale justiţiei confirma deja unele bănuieli. Acordarea de descărcări arheologice pentru suprafeţe mai mari decât cele cercetate efectiv, declararea prematura a localităţii Roşia Montana ca “zona industriala” împiedecând astfel alte activităţi economice potenţiale (de exemplu turism rural si cultural) reprezintă încălcări ale legislaţiei care trebuiesc cercetate.

Academia Romana consideră că nu pot fi ignorate numeroasele proteste individuale şi colective ale societăţii civile, ale unor instituţii ştiinţifice, religioase, culturale din ţară şi străinătate, ale unor personalităti şi oameni de ştiinţa şi cultură. Nu se poate trece cu vederea rezistenta şi nemulţumirile unei părţi din populaţia locala afectată de proiect, care riscă să-şi cedeze proprietăţile şi să părăsească locurile unde au trăit o viaţă întreagă ei şi strămoşii lor.

Academia Romana cere din nou autorităţilor Statului Român (administraţia prezidenţiala, parlament, guvern, justiţie) sa analizeze cu multa atenţie proiectul, sub toate aspectele sale, antrenând specialişti dezinteresaţi si oneşti din tara si străinătate, inclusiv din organismele europene, înainte de a da cale libera acestui proiect atât de controversat si -după părerea noastră - extrem de periculos. Academia Romana încearcă astfel sa prevină un dezastru ecologic si cultural, cu multiple consecinţe inacceptabile.
Textul original al declarației îl găsiți aici.

27 februarie 2006

Categorie: