Scrisoare către Janez Potočnik, Comisar UE pentru Mediu

Timp necesar de citit
10 minutes
Ai citit până acum

Scrisoare către Janez Potočnik, Comisar UE pentru Mediu

Janez Potočnik
Comisar UE pentru Mediu
Directoratul-General pentru Mediu
E-mail: janez.potocnik@ec.europa.eu
cc. karl.falkenberg@ec.europa.eu

Scrisoarea adresată dlui Potočnik in limba engleză.
Scrisoarea adresată dlui Potočnik in limba franceză.

Scrisoare privind propunerea de proiect minier Roşia Montană / România

Stimate Domnule Comisar Potočnik,

În cadrul comunicărilor sale pe această temă Direcția Generală Mediu a Comisiei Europene a subliniat faptul că este informată despre evoluţiile de la Roşia Montană şi că aceasta este o problemă care ţine de competenţa României, deoarece nu a fost emis niciun acord şi nu a fost realizat niciun studiu de evaluare a impactului de mediu (EIA). Guvernul României trebuie să asigure respectarea întregii legislaţii UE in domeniu.

Cu toate acestea, Guvernul României nu doreşte aplicarea legislaţiei UE relevante. A aprobat un proiect de lege1 care urmăreşte să declare proiectul minier comercial de la Roşia Montană ca fiind de interes naţional deosebit în scopul de a lansa o procedură de expropriere rapidă şi de a eluda legislaţia relevantă aplicabilă, inclusiv directivele UE. Nu este o coincidenţă faptul că printre autorii acestui proiect de lege se află Ministrul mediului din România, Dna Rovana Plumb şi Daniel Barbu, Ministrul Culturii, care s-ar afla in situaţia imposibilă de a aproba un proiect minier care este in esenţa sa ilegal.

În 2003 Comisia UE a finanţat un contract PHARE de 97.905,00 Euro, Nr. RO 006.14.02.01 TA, în cadrul general al cerinţelor Directivei EIA, aplicabile propunerii de proiect minier pentru aur şi argint de la Roşia Montană; beneficiarul contractului a fost ministerul mediului din România. V-aş fi recunoscător dacă mi-aţi putea transmite confirmarea dvs. privind modul în care aceste fonduri au asigurat aplicarea cerinţelor directivei EIA la Roşia Montană.

Acordul de mediu nu a fost încă emis şi nu a fost realizat niciun studiu de EIA, iar proiectul de lege propus de Guvernul României spre adoptare de către Parlamentul României reprezintă un act preliminar pentru facilitarea emiterii acordului de mediu pentru proiectul minier de la Roşia Montană, prin "facilitarea conformării" cu o serie de Directive UE. În scrisoarea anexată veţi găsi un rezumat privind modul în care prevederile acestui proiect de lege urmăresc să îl "ajute" pe titularul proiectului minier de la Roşia Montană să se conformeze cu o serie de Directive UE. Prevederile sunt discriminatorii; ele se aplică doar titularului proiectului de la Roşia Montană şi nu au la bază proceduri general aplicabile adoptate de autorităţile din România în demersul lor de a transpune integral legislaţia Europeană. Prin adoptarea acestor prevederi, autorităţile române ar încălca obligaţiile asumate prin Directivele Europene. Dat fiind că rolul Comisiei este de a se asigura că întreaga legislaţie UE relevantă este aplicată, sper că veţi considera că acest proiect de lege impune luarea de măsuri şi aştept cu interes să citesc reacţia dvs.

În iunie 2010 aţi decis să nu acţionaţi în legătură cu votul covârşitor al Parlamentului European (PE) pentru interzicerea mineritului cu cianuri în Europa2 afirmând următoarele:"...Comisia consideră că o interzicere generală a cianurii în activităţile miniere nu se justifică din punct de vedere al protecţiei mediului şi a sănătăţii. Legislaţia existentă în special cu privire la managementul deşeurilor din minerit include cerinţe precise şi stricte care asigură un grad de siguranţă corespunzător al instalaţiilor pentru deşeuri miniere. ..., o interzicere generală a utilizării cianurilor ar presupune închiderea minelor existente care funcţionează în siguranţă. Acest lucru ar avea un impact negativ asupra locurilor de muncă fără a aduce o valoare adăugată pentru mediu şi sănătate. ... în plus, Comisia consideră că prioritatea ar trebui să fie aplicarea deplină a Directivei de către Statele Membre. În calitate de custode al Tratatului, Comisia intenţionează să ia toate măsurile necesare care sunt de competenţa sa pentru a asigura aplicarea deplină şi corectă a Directivei în practică."3 Cu toate acestea, rezoluţia adoptată în PE se referea la minele noi, nu la cele existente. Între timp nici una din minele comparabile, de ex. în Finlanda, se pare că nu respectă directiva cadru pentru apă, noua directivă privind substanţele prioritare şi directiva privind deşeurile miniere.4 Iar proiectul propus la Roşia Montană este încă mult mai în urmă. Deşi exemplele din Finlanda au probleme cu arsenic, uraniu şi alte substanţe radioactive, metale grele, cianură, scurgeri de deşeuri şi produse toxice de descompunere, acestea funcţionează in regim normal şi operatorii fac lobby pentru legi mai permisive.

În lumina acestor realităţi îngrijorătoare, sper că veţi reconsidera rezoluţia PE şi veţi interzice cianurile în minerit până când statele membre pot asigura aplicarea completă şi corectă a directivelor care asigură siguranţa mediului şi sănătăţii.

Cu stimă,

Asociația Alburnus Maior
Roșia Montană, România

Anexă:

A. Posibilă încălcare a Directivei Cadru pentru Apă

În data de 24 septembrie 2013 la Comisia Parlamentară Mixtă înfiinţată pentru analizarea proiectului de lege propus de Guvernul României pentru realizarea proiectului de minerit aurifer propus la Roşia Montană, Ministrul Mediului din România a afirmat5că:

"Directiva Cadru pentru Apă, transpusă în legislaţia din România, prevede că nu poate fi deviat cursul natural al unui râu cu excepţia cazului unui proiect de interes public deosebit [...]. În consecinţă nu putem continua procedura de evaluare a impactului de mediu în absenţa unei legi care să declare proiectul ca fiind de interes public deosebit".

Proiectul de minerit aurifer propus la Roşia Montană presupune devierea cursului natural al Râului Corna pentru a permite construcţia iazului de decantare.

Proiectul de lege propus de Guvernul României pentru realizarea proiectului minier aurifer de la Roşia Montană stipulează:
Proiectul minier Roşia Montană este declarat de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit (articolul 3, punctul 2).

In consecinţă, declararea proiectului minier de exploatare aurifer Roşia Montană ca fiind de interes public deosebit este o procedură preliminară adoptată de autorităţile române în încercarea de a aplica Directiva Cadru pentru Apă la procedura de autorizare pentru proiectul minier aurifer de la Roşia Montană.

Conform Directivei Cadru pentru Apă (Directiva 2000/60/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 care stabileşte un cadru pentru acţiuni comunitare în domeniul politicii apei), Art. 4,punctul 7

Statele membre nu încalcă dispozițiile prezentei directive în cazul în care
- nu reușesc să obțină o stare bună a apelor subterane, o stare ecologică bună sau, acolo unde este cazul, un potențial ecologic bun sau nu reușesc să prevină deteriorarea stării unui corp de apă de suprafață sau subterană ca urmare unor noi modificări ale caracteristicilor fizice ale corpului de apă de suprafață sau a schimbării nivelului corpurilor de apă subterană sau
- nu reușesc să prevină deteriorarea stării unui corp de apă de la foarte bună la bună, ca urmare a desfășurării unor noi activități de dezvoltare umană durabilă

și sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a) sunt luate toate măsurile practice pentru a atenua impactul negativ asupra stării corpului de apă;
(b) motivele pentru modificările sau schimbările respective sunt indicate și motivate explicit în planul de gestionare a districtului hidrografic, solicitat în temeiul articolului 13, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare șase ani;
(c) motivele care stau la baza acestor modificări sau schimbări sunt de interes public major și/sau beneficiile pe care realizarea obiectivelor enunțate la alineatul (1) le aduce mediului și societății sunt mai mici decât beneficiile noilor modificări sau schimbări pentru sănătatea umană, menținerea securității umane sau pentru dezvoltarea durabilă și din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporționate, obiectivele benefice urmărite prin modificările sau schimbările aduse corpului de apă nu pot fi realizate prin alte mijloace caresă constituie o opțiune mult mai bună din punct de vedere ecologic.

Transpunerea Directivei Cadru pentru Apă în România s-a realizat prin Legea Apei nr. 107 din 25 septembrie 1996, care în Articolul 27 reproduce prevederile Articolului 4, punctul 7 din Directivă. Cu toate acestea, Legea Apei 107/1996 nu stipulează autoritatea competentă pentru a declara un proiect ca fiind de interes public deosebit şi nu stipulează o procedură care să fie urmată de către autoritatea competentă când declară un proiect ca fiind de interes public deosebit. În lipsa unor astfel de prevederi, Parlamentul României nu are competenţele necesare pentru a declara un proiect ca fiind de interes public deosebit în scopul conformării cu prevederile Directivei Cadru pentru Apă atunci când se deteriorează starea unui corp de apă de suprafaţă.

Ca atare, autorităţile din România se află în situaţia de încălcare a Directivei Cadru pentru Apă când declară proiectul propus la Roşia Montană ca fiind de interes public în lipsa unui act normativ care să stabilească procedura şi autoritatea competentă conform Directivei Cadru pentru Apă.

B. Posibilă încălcare a Directivei SEA 2001/42/EC

Conform proiectului de lege, Articolul 5 p II.3:

În măsura în care sunt necesare potrivit legii, procedurile de evaluare de mediu cu privire la planurile de amenajare şi/sau documentaţiile de urbanism referitoare la zonele aferente proiectelor miniere, conform legislaţiei în vigoare, se vor efectua în termen de maxim 3 luni de la formularea cererii privind emiterea avizului de mediu, sub condiţia depunerii documentelor şi informaţiilor solicitate de autoritatea competentă.

Limita de timp foarte strictă impusă pentru procedura de evaluare strategică de mediu pentru planurile de urbanism referitoare la exploatările miniere încalcă dreptul publicului de participare la procedurile de luare a deciziei, prevăzut de Directiva SEA, Protocolul SEA la Convenţia UNECE (Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa) privind Evaluarea Impactului de Mediu în context Transfrontalier şi Convenţia de la Aarhus.

Convenţia de la Espoo privind EIA în context Transfrontalier - la care CE a aderat - a fost suplimentată de Protocolul SEA. Protocolul SEA a fost adoptat la Kiev la 21 mai 2003 şi a fost semnat ulterior de 36 de state şi de Comunitatea Europeană. A intrat în vigoare la 11 iulie 2010.

Protocolul SEA nu se limitează la impacturile transfrontaliere ale P&P; se aplică şi impacturilor P&P în interiorul unui Stat Contractant. Odată ce a intrat în vigoare, acesta obligă Părţile să evalueze efectele de mediu ale anumitor P&P.

Conform Protocolului,

"evaluarea strategică de mediu" înseamnă evaluarea efectelor probabile asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, care cuprinde determinarea sferei de acoperire a raportului de mediu şi modul de elaborare al acestuia, desfăşurarea participării publice şi a consultaţiilor şi luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor participării publice şi consultaţiilor într-un plan sau program.

De asemenea conform Protocolului, Articolul 8 privind Participarea publicului:

1. Fiecare Parte va asigura dintr-o etapă timpurie, în timp util şi în mod operativ oportunităţi de participare a publicului, când toate opţiunile sunt deschise, la evaluarea strategică de mediu a planurilor şi programelor.

2. Fiecare Parte, prin intermediul mijloacelor electronice sau a altor mijloace adecvate, va asigura disponibilitatea publică, în timp util, a propunerii de plan sau program şi a raportului de mediu.

3. Fiecare Parte va asigura identificarea publicului interesat, inclusiv a organizaţiilor non-guvernamentale relevante, în scopurile paragrafelor 1 şi 4.

4. Fiecare Parte va asigura ca publicul la care se face referire în paragraful 3 să aibă oportunitatea de a-şi exprima opinia cu privire la propunerea de plan sau program şi la raportul de mediu, într-un interval de timp rezonabil.

5. Fiecare Parte va asigura definirea demersurilor necesare detaliate pentru informarea şi consultarea publicului interesat şi transmiterea acestora către public. În acest scop, fiecare Parte va lua în considerare, după caz, elementele enumerate în Anexa V.

Reducerea intervalului de desfasurare al unei astfel de proceduri complexe la nu mai mult de 3 luni din momentul depunerii solicitării pentru un acord de mediu reprezintă în mod evident o reducere a intervalelor de timp în care publicul poate participa la procedura de evaluare strategică de mediu şi ca atare reprezintă o încălcare a principiului fundamental prevăzut de Protocol. 

O perioadă totală de 3 luni pentru o procedură de evaluare strategică de mediu nu poate asigura oportunităţi operative şi adecvate ca timp pentru participarea publicului la toate etapele procedurii, încălcând astfel Protocolul precum şi principiile Convenţiei de la Aarhus.

C. Posibilă încălcare a Directivei Europene privind răspunderea de mediu 2004/35/CE

Proiectul de lege propus de Guvern pentru realizarea proiectului minier de la Roşia Montană conţine o anexă care reprezintă un acord între Guvernul României, pe de o parte, şi Gabriel Resources şi Rosia Montana Gold Corporation pe de altă parte. Acordul cuprinde un set de condiţii care trebuie îndeplinite de către titularul proiectului minier Roşia Montană pentru a obţine aprobarea pentru proiectul Roşia Montană şi pentru funcţionarea minei.

În articolul 6 acordul prevede un set de condiţii de mediu care trebuie respectate de către titularul de proiect, printre care punctul 2 stipulează:

e) respectarea integrală a prevederilor Directivei 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător şi a prevederilor legislaţiei corespondente din România, transpusă în legislaţia română prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu, aprobată prin Legea nr. 19/2008.
f) constituirea de către RMGC a garanţiei de răspundere de mediu, estimată în prezent la 25 milioane USD, printr-un mecanism financiar agreat cu autoritatea de mediu; această garanţie este destinată acoperirii scenariilor de risc analizate în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului; RMGC va revizui periodic şi va ajusta gradual garanţia de răspundere de mediu, în funcţie de activităţile derulate, în orice moment şi în funcţie de evoluţia proiectului.

Directiva 2004/35/CE a fost transpusă în România prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu aprobată prin Legea 19/2008, care în Articolul 33 stipulează:

Definirea formelor de garanţie financiară, inclusiv pentru cazurile de insolvenţă, şi măsurile pentru dezvoltarea ofertei de instrumente financiare privind răspunderea în domeniul mediului, care să permită operatorilor utilizarea acestora în scopul garantării obligaţiilor ce le revin conform prezentei ordonanţe de urgenţă, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţilor publice centrale pentru protecţia mediului şi pentru finanţe publice, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Până în prezent autorităţile române nu au stabilit procedurile general aplicabile pentru constituirea garanţiilor financiare pentru răspunderile de mediu, conform obligaţiei ce le revine pe baza Articolului 14 din Directiva nr. 2004/35/CE şi obligaţiei asumate prin legea care transpune Directiva nr. 2004/35/CE. Aceste proceduri ar trebui să fie convenite cu Comisia CE în vederea asigurării conformării depline cu Directiva nr. 2004/35/CE. În lipsa unor astfel de proceduri, autorităţile române nu pot institui o procedură aplicabilă exclusiv firmei RMGC, aşa cum se prevede în Art. 6 punctul 2 din Acordul anexat la proiectul de lege pentru realizarea exploatării miniere de la Roşia Montană.

Click aici pentru scrisoarea către Potočnik în format .doc

Categorie: